Plecam in 12 iulie din Timisoara cu tricourile noastre personalizate “Kilimanjaro expedition 2011” , fiecare membru al echipei avand numele inscriptionat pe maneca dreapta: Cipri, Gabi, Moni, iar pe maneca stanga emblema clubului AlternativeTm.
Multumiri lui Razvi pentru tricouri
Ce ne-am propus?
Avea sa fie o “expeditie” mai ampla in Tanzania, o adevarata aventura, intrucat ne-am propus nu doar sa ajungem pe cel mai inalt punct din Africa, Uhuru Peak (5895m) in doar 5 zile pe ruta Marangu, ci si sa cunoastem o particica din Tanzania, vizitand fugitiv 3 orase importante ale acestei tari, precum si insula Zanzibar, unde sa trandavim 5 zile.
Si desigur sa ne intoarcem acasa…teferi si plini de energie.
Ce am reusit?
Per total, ca echipa am reusit sa finalizam tot ceea ce am stabilit, poate nu intocmai in parametrii planificati. Unele intamplari ne-au ingreunat urcusul la nivel de echipa, altele le-am resimtit fiecare in diferite intensitati. Poate ne-au modificat temporar starea de spirit, si poate ne-au pus la incercare in anumite momente determinarea.
Consider ca important este ca am reusit toti sa ajungem la 5895m, acolo unde ne-am dorit atat de mult sa ajungem. Kilimanjaro chiar daca este un munte foarte comercial si nu presupune dificultati din punct de vedere tehnic, nu trebuie subestimat. Mi-am propus ca pe munte sa nu ma tot plang si sa imi demoralizez echipa, insa acum pot sa recunosc ca a fost cel mai greu urcus din viata mea.
“Antrenamentele in papusoi ” si maratoanele montane, nu aveau sa ma pregateasca si nici sa imi dea o mica idee asupra dificultatii ascensiunii la altitudine. A fost prima mea experienta la altitudine, si nu am reactionat prea bine. La 4700m mi-am pierdut complet pofta de mancare, de la 5500 de m durerea de cap s-a agravat, si apoi am resimtit pe pielea mea toate simptomele raului de altitudine despre care doar am citit: greata, ameteli, dificultati in respiratie, coordonare greoaie. Diferenta de nivel de 4095m , de la portile parcului (circa 1800m) si pana pe Uhuru (la 5895m) am parcurs-o in mai putin de 3 zile, timp insuficient pentru aclimatizare. In alte cuvinte, am terminat cu bine un ultramaraton, cu oxigen redus….
1 comentarii:
citit tot. foarte faina excursie. felicitari tuturor si pentru varf.
4 august 2011 la 11:25Trimiteți un comentariu